
Profesor meșotist cu dragoste de școală, director în perioada 2002-2006 al unui colegiu cu care s-a mândrit, domnul Răducanu este un dascăl de neuitat. Este omul cu o cultură geografică impresionantă, care îți putea aduce o hartă pentru orice doreai, care colecționa poze cu istoria școlii și bucăți de ziar cu olimpicii noștri, care urca munții și a ajuns și în America, iar, când viața l-a încercat, el a continuat să urce în blocul de sticlă al școlii noastre și să meargă la ore cu un curaj care ne- a făcut să uităm ce suferință avea.
Prin retorica lui, care te lua mereu pe nepregătite, prin directețea cam glumeață, pentru mulți, corozivă, prin faptul că știa tot despre toți și toate, dl Răducanu a fost pata de culoare, care în mod nepermis dispare acum din viețile noastre. Dumnezeu să îl aibă în pază!
Ne veți lipsi mult! Din multe motive!